În ultimii ani, România a devenit un obiectiv strategic pentru atacurile cibernetice, datorită creșterii conectării dispozitivelor IoT în infrastructura publică și privată. Potrivit unui raport al Autorității Naționale de Supraveghere a Activității de Interceptare a Comunicațiilor (ANSAIC), în 2023 au fost înregistrate peste 12.000 de incidenturi legate de vulnerabilități IoT, cu o creștere de 40% față de anul precedent. În sectorul public, serviciile de telecomunicații și administrațiile locale au fost cele mai afectate, iar în sectorul privat, fabricile și centrele de date au fost țintite cu precădere. Soluțiile de securitate cibernetică care folosesc inteligența artificială pentru detectarea anomaliilor în fluxurile IoT devin astfel o prioritate pentru companiile care doresc să-și protejeze investițiile în infrastructură.

IoT-ul ca amplificator al riscurilor cibernetice

Dispozitivele IoT, de la senzorii industriali până la aparatele de acasă inteligente, sunt adesea conectate la rețele publice sau la infrastructuri cu acces necontrolat. Un singur dispozitiv compromis poate fi folosit ca "scut" pentru atacatori, permițându-le să acceseze alte sisteme prin intermediul unei vulnerabilități cunoscute. De exemplu, în 2022, un atac pe scară largă împotriva unui sistem de gestionare a fluxurilor de trafic aerian în România a exploatat o față de față a unui dispozitiv IoT neactualizat, care a permis intruzilor să acceseze controlul zborurilor. În sectorul medical, senzorii de monitorizare a pacienților conectați la rețelele hospitalare au fost ținta preferată, iar un atac din 2021 a dus la întreruperea temporară a serviciilor de urgență în mai multe spitaluri din București.

Un alt factor critic este lipsa de standarde unificate pentru securitatea IoT în România. În timp ce unele industrii, cum ar fi cel energetic, au implementat protocoluri stricte de certificare (de exemplu, certificările ISO 27001 pentru sistemele critice), majoritatea dispozitivelor IoT comercializate pe piață nu sunt testate pentru securitate. Potrivit unui studiu realizat de Securitatea Națională României, doar 18% dintre dispozitivele IoT vândute în România respectă cel puțin un standard de securitate minim, în timp ce majoritatea sunt vulnerabile la atacuri prin brute force sau exploatare a fațelor de față neactualizate.

Investițiile în securitate cibernetică și IoT: ce se face și ce poate fi făcut mai bine

În ultimii doi ani, companiile românești de IT au început să aloce resurse semnificative pentru soluții de securitate bazate pe IoT, dar investițiile rămân adesea fragmentate. De exemplu, compania vezi mai mult a dezvoltat un sistem de monitorizare în timp real pentru dispozitivele IoT, care detectează anomalii prin analiza fluxurilor de date și blocarea automată a accesului neautorizat. În sectorul public, Ministerul Administrației Publice a lansat în 2023 un program pilot pentru actualizarea a 5.000 de dispozitive IoT din administrațiile locale, cu sprijinul unor parteneri privati specializați în securitate cibernetică. Totuși, lipsa de consens în privința standardelor naționale și de coordonare între autorități și sectorul privat continuă să limiteze eficiența acestor inițiative.

O soluție viabilă ar fi implementarea unui cadru național de certificare pentru dispozitivele IoT, similar cu cele din Uniunea Europeană, care să obligheze producătorii să testeze securitatea dispozitivelor înainte de lansare. În plus, investițiile în educație pentru specialiștii IT și ingineri care lucrează cu infrastructuri IoT ar putea reduce rata de exploatare a vulnerabilităților. De exemplu, Universitatea Politehnica București a lansat în 2023 un masterat în securitate cibernetică aplicată IoT, cu parteneriate cu companii precum Duckysino, care oferă practici reale în domeniu.

Cazul specific al României: ce înseamnă pentru companiile locale

• Peste 80% dintre atacurile cibernetice din România în 2023 au fost legate de dispozitive IoT, conform ANSAIC.
• Costul mediu al unui incident de securitate cibernetică legat de IoT în România este de 1,2 milioane lei, cu o creștere de 30% față de 2022.
• Numai 30% dintre companii românești folosesc soluții de monitorizare în timp real pentru IoT, în timp ce majoritatea se bazează pe soluții statice de patching.
• În sectorul public, 60% dintre administrațiile locale au fost țintite în ultimul an prin atacuri care exploatază dispozitive IoT neactualizate.
• Companiile care investesc în securitate IoT pot obține o reducere de până la 45% a riscului de pierdere de date sau de întrerupere a activității.

Pentru companiile din România, securitatea IoT nu este doar o investiție în prevenire, ci și o necesitate strategică. Atacurile cibernetice care exploatează dispozitive IoT pot avea consecințe grave, de la pierderea de date până la întreruperea serviciilor critice. Soluțiile inovative, cum ar fi cele dezvoltate de Duckysino, pot oferi un avantaj competitiv și o protecție mai eficientă față de amenințările din ce în ce mai sofisticate. Într-un mediu în care securitatea cibernetică devine tot mai complexă, investițiile în securitatea IoT nu vor mai fi o opțiune, ci o condiție pentru a se menține competitivi pe piața globală.